Proveniența și dinamica fluxurilor turistice din regiunea situată în Bazinul Cursului Inferior al Râului Nistru

Abstract

Articolul analizează proveniența și dinamica fluxurilor turistice din regiunea situată în Bazinul Cursului Inferior al Râului Nistru. În anii '80, această zonă era o destinație turistică populară în fosta URSS, însă, după 1990, numărul turiștilor a scăzut drastic din cauza problemelor economice și conflictelor armate. După anul 2000, regiunea a început să se redreseze, iar în perioada 2014-2023, numărul de turiști a crescut, ajungând în 2023 la aproximativ 305 mii de vizitatori, majoritatea fiind cazați în hoteluri. Deși numărul vizitelor în muzee a fluctuat, interesul pentru turismul intern a crescut, în special, după pandemie și criza din Ucraina. Regiunea atrage turiști din România, Germania, Rusia și Ucraina, dar se confruntă cu provocări legate de infrastructură, necesitând investiții pentru a valorifica potențialul turistic. CZU: 338.486:911.3(478); JEL: L1, L80, L83; https://doi.org/10.53486/econ.2025.131.54 ************************************************************************************************************************************ The article analyzes the origin and evolution of tourist flows in the Lower Nistru River Basin region. In the 1980s, this area was a popular tourist destination in the former USSR, but after 1990, the number of tourists dropped drastically due to economic problems and armed conflicts. After 2000, the region began to recover, and in the period 2014-2023, the number of tourists increased, reaching approximately 305 thousand visitors in 2023, most of whom were accommodated in hotels. Although the number of museum visits has fluctuated, interest in domestic tourism has increased, especially after the pandemic and the crisis in Ukraine. The region attracts tourists from Romania, Germany, Russia and Ukraine, but faces infrastructure challenges, requiring investments to capitalize on its tourism potential. UDC: 338.486:911.3(478); JEL: L1, L80, L83; https://doi.org/10.53486/econ.2025.131.54